Provocările cercetării prieteniei în cadrul proiectului Working Bffs

Working BFFs este un proiect cultural despre prietenie, care are ca scop principal să aducă în spațiul online, și nu numai, mai multe informații despre diversitatea prieteniilor și subiecte mai puțin explorate ce țin de acest subiect (conflicte, sănătate mentală, familie, relații romantice etc.). Începând cu luna iulie am realizat interviuri cu 10 cupluri de prieteni prin care am încercat să urmărim firul narativ al fiecărei relații în parte. Am discutat cu cupluri a căror longevitate a relației diferă, de la 4 ani de prietenie, la 11 ani, 20 de ani până la aproape 40 de ani de prietenie. În aproximativ o oră (durata medie a unui interviu) am creionat biografia prieteniei lor, pornind cu primele amintiri și cum s-au cunoscut, amintiri reprezentative pentru relația lor, perioade dificile prin care au trecut împreună, urmând ca la final să reflecteze asupra modului în care relația lor ar putea evolua în următorii 5-10 ani.

Trăind în precaritate – contribuția cantinelor sociale la dezvoltarea solidarității în comunitate

Crearea unor spații de solidaritate pentru cei vulnerabili este esențială pentru a asigura o anumită formă de justiție socială, într-o societate în care politicile socio-economice și atitudinile sociale nu sunt cele mai favorabile acestor categorii. Acest articol analizează modul în care cantinele sociale contribuie la crearea unor astfel de spații, concentrându-se pe un grup specific, cel al persoanelor fără adăpost, ca studiu de caz. Persoanele fără adăpost fac parte dintr-un grup social extrem de predispus la sărăcie, discriminare și excluziune socială, cu acces dificil sau foarte redus la nevoi de bază precum locuință, hrană, apartenență socială și securitate. Scopul acestei cercetări este de a înțelege în ce măsură inițiativele care oferă acces la hrană construiesc spații care pot naște un sentiment de incluziune și siguranță beneficiarilor acestora, satisfăcând în același timp nevoile lor alimentare.

Percepții despre deșeuri și gunoaie – la granița dintre bun simț și neglijență

Relația noastră cu deșeurile este adesea subiectivă, dar este influențată de numeroși factori externi. Acest articol explorează legătura dintre comportamentul uman și gestionarea deșeurilor, evidențiind rolul obiceiurilor, responsabilității și înțelegerii noțiunilor de deșeu și gunoi în modelarea practicilor de gestionare a acestora. Dintr-o perspectivă antropologică, deșeurile nu doar reflectă, ci și influențează comportamentele sociale, relevând valori culturale și considerații etice. Cercetarea examinează modul în care oamenii percep și clasifică deșeurile, sub influența educației, experiențelor senzoriale și conștientizării ecologice. Studiul propune o abordare holistică a gestionării deșeurilor, care să integreze aspectele de mediu, morale și culturale, pentru a promova strategii mai eficiente de reducere a deșeurilor.

Vedere de pe pod Infrastructură și întâlniri transfrontaliere la Giurgiu – Ruse

O plimbare de weekend în portul dunărean Ruse din nord-estul Bulgariei, fie în centru, fie de-a lungul Dunării, pe terasamentul de beton, amenajat recent cu fonduri UE, va scoate în calea plimbărețului, cupluri, grupuri de prieteni sau de familii, cu sau fără copii, vorbind tare în limba română, depășind vizibil populația locală. Se plimbă în sus și în jos pe străzile pietonale din centrul orașului, fac fotografii în fața Monumentului Libertății sau în fața clădirilor art nouveau colorare în roz sau verde pastel de pe strada Alexandrovska, cumpără înghețată, stau la coadă la restaurantele lor preferate, Happy sau Chiflika, intră și ies din magazine.

Balconthropology. Revirimentul balcoanelor în pandemie

Textul a fost scris în mai 2020 - în plină pandemie COVID-19, când restricțiile de deplasare erau în vigoare. O perioadă care pentru unii a însemnat o (re)descoperire și regândire a spațiilor din case. Eu însămi mutându-mi biroul pe balcon, am fost entuziasmată de propunerea de a scrie un articol despre moduri diferite de recucerire a balconului. Articolul a fost publicat inițial în Revista Samizdat, sub îndrumarea (și atenta editare) a Mariei Bîrsan și a lui Radu Ianoș.

Prima experiență de teren - Chilia Veche, 2023

Un exercițu de refexivitate după cele 10 zile de practică în Chilia Veche, localitate din Delta Dunării înființată de refugiați din Basarabia și Bugeac după Războiul Crimeei (1853-1856).
I-am rugat pe studenții de anul I si II de la antropologie și sociologie să își ia un moment de răgaz și în urma observațiilor participative și neparticipative, a interviurilor, a discuțiilor informale, a plimbărilor prin soare și a luptei cu țânțarii, să (își) răspundă cum a fost pentru ei prima ieșire pe teren în calitate de cercetători? Cu ce așteptări au venit, ce a funcționat bine și ce mai puțin bine?

Împreună cu: Beldean Iulia, Costinel Daniela, Dumitrescu Ștefania Raluca, Dumitru Nina Florentina, Rădulescu Adrian, Stoica Elena Cătălina, Ștefănescu Florentina, Tudorache Dragoș, Ursaciuc Theea Maria, Vârban Darius Alexandru

Nudismul în Vama Veche – libertate sau „voyeurism”?

Ai mei fac parte din categoria vamaioților „vechi” (anii 90). Pe mine m-au adus în Vama Veche de când eram în căruț - deci să tot fie 23 de ani. De vreo 10 ani avem și o mică casă făcută din containere. Am prins „schimbarea la față” a Vămii, iar anul trecut, după două luni petrecute aici, am scris despre ce nu știam atunci că va fi ultimul an al Plajei de Carte care a adunat o comunitate considerabilă de nudiști.

„Pe-asta să n-o notați, domnișoară!”: Câteva reflecții despre munca etnografică în chirurgia estetică

Să faci cercetare de teren în aria medicală nu e ușor. Te lovești de tot felul de obstacole, de la „nu”-uri mai diplomate sau mai tranșante până la aspecte legislative ce țin de protecția datelor pacientului. De peste trei ani, studiez practica socială a operațiilor estetice în spațiul românesc, în cadrul tezei mele doctorale. Într-o încercare recentă de a sistematiza volumul imens de date acumulate, am reflectat tot mai mult la datele „din spatele” cercetării, care sunt poate la fel de consistente precum cele „științifice” și care vor rămâne cel mai probabil uitate în „sertar”.

„Pe-asta să n-o notați, domnișoară!”: Câteva reflecții despre munca etnografică în chirurgia estetică

Să faci cercetare de teren în aria medicală nu e ușor. Te lovești de tot felul de obstacole, de la „nu”-uri mai diplomate sau mai tranșante până la aspecte legislative ce țin de protecția datelor pacientului. De peste trei ani, studiez practica socială a operațiilor estetice în spațiul românesc, în cadrul tezei mele doctorale. Într-o încercare recentă de a sistematiza volumul imens de date acumulate, am reflectat tot mai mult la datele „din spatele” cercetării, care sunt poate la fel de consistente precum cele „științifice” și care vor rămâne cel mai probabil uitate în „sertar”.

Implicarea comunităților de romi în managementul riscului la inundații – o abordare colaborativă cu autoritățile locale

Eseul de față prezintă un caz de antropologie aplicată, o premieră în practicile aparatului administrativ din România și anume, un proiect pilot în domeniul managementului riscului la inundații în care autoritățile din domeniu au colaborat direct cu comunitățile vulnerabile pentru a integra realitățile specifice acestor comunități în măsurile de pregătire și răspuns la inundații. Proiectul a rezultat într-un ghid practic pentru implicarea comunităților marginalizate, creând un model ce ar putea fi aplicat și în alte domenii esențiale.