Conceptul de masculinitate hegemonică a fost folosit pentru a descrie tipul de „a fi bărbat” dominant într-o cultură, considerat mai dezirabil, în cadrul unei ierarhii de gen. Un studiu bazat pe interviuri semi-structurate cu bărbați (chinezi) și cu femei (de origine chineză și occidentală), utilizatori de aplicații de dating în Marea Britanie, precum și pe analiza de conținut a profilurilor de dating, arată cum masculinitatea hegemonică practicată poate fi și una flexibilă, de tip hibrid, ce combină trăsături masculine chineze cu trăsături masculine vestice. În același timp, în Ucraina, în urma invaziei ruse din 2022, masculinități alternative și „strategice” sunt formate și puse în prim-plan ca reacție la un context socio-politic în care masculinitatea militară a căpătat poziție centrală.
Construcția și deconstrucția masculinității
Articol în curs de publicare, reveniți curând!
Au cercetat și au prezentat
Prezentările rezumate în acest material au fost susținute în cadrul Conferinței Asociației Europene de Antropologie Socială (EASA) de către Xuechen Zhao (University of Sheffield) și Ruslana Koziienko (Central European University). Conferința EASA are loc bianual și este un eveniment unic în Europa, cel mai mare de acest gen. Ediția cu numărul 18, din care fac parte aceste prezentări, a avut loc în 2024. Sub tema Doing and Undoing with Anthropology a adus împreună peste 2500 de participanți, cercetători din domeniul antropologiei și științelor sociale conexe din Europa și restul lumii.
Au documentat și au povestit
Ana-Maria Rențea
Cu un background în științe politice și antropologie, Ana-Maria Rențea este doctorandă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din București, cu o teză despre operații estetice. Este interesată de oameni și momentele lor, în special din perspectiva genului și a corpului. În restul timpului, iubitoare de cappuccino, tango și mult soare.
Maria Rădan-Papasima
Co-fondatoare a start-up-ului de cercetare socială Antropedia, visează la o lume în care tot mai multe organizații – publice și private – vor avea propria echipă de antropoloage și antropologi, iar metodele și teoriile antropologiei vor (in)forma un mod de a privi lumea din ce în ce mai comun. Proiectele inițiate și derulate de Maria în ultimii ani aduc cercetările din domeniul antropologiei mai aproape de publicul larg, explorează potențialul aplicat al antropologiei și intersecțiile sale cu artele vizuale. Este inițiatoarea platformei Sfertul Academic, pe care o coordonează și o editează din anul 2020 și, din 2022, a platformei AnthroArt. Are experiență de cercetare pe probleme ce țin de inegalitate socială, sărăcie și segregare în comunitățile marginalizate, educație și abandon școlar, turism rural și patrimoniu imaterial. Și-a obținut masterul în antropologie socială la University of Oxford și doctoratul, tot în antropologie socială, la University of Kent. A ținut seminarii de antropologie la University of Kent și un curs de antropologie aplicată la Universitatea din București.
A citit, a înregistrat și a editat sunetul
Roxana Alexa
Născută în anul 1990 la Timișoara, este actriță de film și teatru, are experiență în radio și televiziune, prezintă și organizează evenimente sportive și cultural-artistice. A studiat actoria la Școala de Film din București și conservare-restaurarea la Academia de Arte din Zagreb și la Universitatea de Vest din Timișoara. Este pasionată de biciclete vechi și de tehnica de poleire cu aur pe mai multe tipuri de suport și materiale și îi place mult să înregistreze voce pentru podcast și cărți audio. Mai multe despre activitate ei, aici: alexaroxana.ro.
Au ilustrat
Ioana Popescu (autoare)
Este story-teller, ilustratoare și creatoare de universuri. Are un interes special pentru obiecte ce poartă valoare sentimentală, copilul interior, dragoste și jucării. Practica sa conține publicații cu personaje jucăușe, dar care sunt în căutarea vindecării, dialoguri cu vechi prieteni imaginari, instalații și pagini de jurnal. Este o practică vulnerabilă, confesională și sinceră, având ca scop să ne reamintească faptul că noi trecem prin aceleași experiențe și asta, de fapt, ne leagă pe noi toți. Și dacă vorbim deschis și sincer despre ele, mai ales când ne e rușine sau frică – nu ne mai simțim de parcă suntem singuri. Ioana Popescu este absolventă a secției de Grafică a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, în prezent masterandă în Bandă Desenată și Animație.
Alice Andreea Iliescu (coordonatoare)
Este conferențiar universitar, doctor în cadrul Departamentului Grafică și al programului de Masterat Banda Desenată și Desen Animat al Facultății de Arte Plastice a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, România (UAD). Din 2009 activează și predă în domenii precum tehnici mixte, artă secvențială, benzi desenate, animație, gravură și tehnici de imprimare. Din 2019 este co-fondator al Asociației ArtiViStory, director artistic și coordonator cercetare artistică a Colectivului ArtiViStory, un grup de artiști implicați într-o mișcare de cercetare vizuală prin benzi desenate urbane și animație, care urmărește, documentează și analizează procesele de inovare socială care implica tineri și au ca scop sporirea stării de bine a acestora.
ArtiViStory Collective
Este o comunitate de artiști, curatori, cercetători și alți profesioniști din domenii interdisciplinare care lucrează împreună și se exprimă prin benzi desenate și artă secvențială, dar și prin alte forme de artă contemporană sau discursuri angajate social. Practica colectivului se bazează pe convingerea că arta este întotdeauna conectată la situații, contexte și procese reale și ar trebui să fie implicată direct în societate, fie prin reflectarea asupra aspectelor obișnuite ale vieții de zi cu zi, fie prin stârnirea de reacții, conversații sau discursuri pe diferite teme specifice, fie prin implicarea în proiecte și procese care acționează pentru bunăstarea comunităților noastre. Despre proiectele ArtiViStory puteți citi mai mult aici: www.artivistory.com.
Un proiect inițiat, coordonat și editat de
Maria Rădan-Papasima
Co-fondatoare a start-up-ului de cercetare socială Antropedia, visează la o lume în care tot mai multe organizații – publice și private – vor avea propria echipă de antropoloage și antropologi, iar metodele și teoriile antropologiei vor (in)forma un mod de a privi lumea din ce în ce mai comun. Proiectele inițiate și derulate de Maria în ultimii ani aduc cercetările din domeniul antropologiei mai aproape de publicul larg, explorează potențialul aplicat al antropologiei și intersecțiile sale cu artele vizuale. Este inițiatoarea platformei Sfertul Academic, pe care o coordonează și o editează din anul 2020 și, din 2022, a platformei AnthroArt. Are experiență de cercetare pe probleme ce țin de inegalitate socială, sărăcie și segregare în comunitățile marginalizate, educație și abandon școlar, turism rural și patrimoniu imaterial. Și-a obținut masterul în antropologie socială la University of Oxford și doctoratul, tot în antropologie socială, la University of Kent. A ținut seminarii de antropologie la University of Kent și un curs de antropologie aplicată la Universitatea din București.
Co-finanțat de
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
