Fotografia face parte deseori din cercetările antropologilor. O întâlnim atât ca metodă sau instrument de documentare, cât și ca obiect de studiu. O serie de exemple ilustrează aplicabilitatea și versatilitatea sa: într-o cercetare colaborativă în Georgia, fotografiile de familie sunt folosite într-un atelier creativ în care un grup de tineri explorează sentimentul lor de apartenență; o cercetare din Paris se concentrează pe fotografii care folosesc aparate analog pentru a documenta cazuri de violență din partea statului în timpul demonstrațiilor publice; o teză de doctorat urmărește mineralele și chimicalele utilizate pentru a produce filmul fotografic; în Chile, Ghana și Tanzania fotografiile sunt folosite ca un liant în cercetări care explorează legăturile geografice și temporale dintre diferite grupuri.
Fotografia ca metodă
Articol în curs de publicare, reveniți curând!
Au cercetat și au prezentat
Prezentările rezumate în acest material au fost susținute în cadrul Conferinței Asociației Europene de Antropologie Socială (EASA) de către Maria Sakirko (The University of Cambridge, UK), Dafina Gashi (Johannes Gutenberg University, Germany), Clara Beccaro (The New School for Social Research, US), Alice Cazenave (Goldsmiths, University of London, Marea Britanie), Ricardo Greene (Universidad San Sebastián, Chile) și Maren Wirth (Institute of Social and Cultural Anthropology FU Berlin). Conferința EASA are loc bianual și este un eveniment unic în Europa, cel mai mare de acest gen. Ediția cu numărul 18, din care fac parte aceste prezentări, a avut loc în 2024. Sub tema Doing and Undoing with Anthropology a adus împreună peste 2500 de participanți, cercetători din domeniul antropologiei și științelor sociale conexe din Europa și restul lumii.
Au documentat și au povestit
Romelia Călin
Este pasionată de spațiul post-Sovietic, prin care îi place să investigheze etnografic lumi mai puțin (re)cunoscute. Meditează uneori la efectele pozitive ale izolării. A studiat sociologie la Universitatea din București și dezvoltare internațională și antropologie socială la London School of Economics și la Universitatea din Cambridge.
Ioana Miruna Voiculescu
Este o traducătoare din România, care lucrează cu limbile engleză și franceză. În șaptesprezece ani de experiență ca freelancer, a avut timp să se aventureze în tot felul de domenii – de la traducerea juridică, financiară sau medicală la traducerea și redactarea literară și academică, plus ceva interpretariat. Cu o diplomă de master în sociologie și antropologie socială de la Central European University, se simte în largul ei traducând și redactând texte de antropologie, pentru că îi dau ocazia să-și folosească competențele lingvistice și să-și hrănească curiozitatea academică în același timp. Este și autoarea traducerii românești a volumului de povestiri al Luciei Berlin, Manual pentru femei de serviciu (Art, 2018). Ca orice traducătoare care se respectă, are și un asistent. Îl cheamă Ninel și este motan.
A citit, a înregistrat și a editat sunetul
Roxana Alexa
Născută în anul 1990 la Timișoara, este actriță de film și teatru, are experiență în radio și televiziune, prezintă și organizează evenimente sportive și cultural-artistice. A studiat actoria la Școala de Film din București și conservare-restaurarea la Academia de Arte din Zagreb și la Universitatea de Vest din Timișoara. Este pasionată de biciclete vechi și de tehnica de poleire cu aur pe mai multe tipuri de suport și materiale și îi place mult să înregistreze voce pentru podcast și cărți audio. Mai multe despre activitate ei, aici: alexaroxana.ro.
Au ilustrat
Ana-Maria Bozdog (autoare)
Este preocupată de documentarea cotidianului prin intermediul benzilor desenate și a ilustrațiilor. “Storytelling”-ul prin artă secvențială reprezintă pentru artistă o modalitate de a împărtăși mesaje pozitive și încurajatoare, bazate pe realitatea în care trăim. Stilul ei artistic se modifică în funcție de subiectul abordat, variind de la semirealist la cartoonish. Prin lucrările sale, Ana-Maria dorește să le reamintească oamenilor să fie mai prezenți în viața lor, să observe și să se bucure de fiecare zi, chiar dacă este lipsită de evenimente marcante. În cadrul ArtiViStory Collective, Ana-Maria explorează diferite tematici pe care le documentează vizual în compoziții complexe, utilizând atât medii tradiționale cât și digitale. De asemenea, artista realizează performance-uri de facilitare grafică, documentând vizual diferite evenimente culturale, workshop-uri și prezentări dedicate tinerilor. Ana-Maria este membră a ArtiViStory Collective, masterandă în cadrul programului de Bandă Desenată și Desen Animat al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, absolventă a departamentului Grafică din cadrul aceleași universități.
Alice Andreea Iliescu (coordonatoare)
Este conferențiar universitar, doctor în cadrul Departamentului Grafică și al programului de Masterat Banda Desenată și Desen Animat al Facultății de Arte Plastice a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, România (UAD). Din 2009 activează și predă în domenii precum tehnici mixte, artă secvențială, benzi desenate, animație, gravură și tehnici de imprimare. Din 2019 este co-fondator al Asociației ArtiViStory, director artistic și coordonator cercetare artistică a Colectivului ArtiViStory, un grup de artiști implicați într-o mișcare de cercetare vizuală prin benzi desenate urbane și animație, care urmărește, documentează și analizează procesele de inovare socială care implica tineri și au ca scop sporirea stării de bine a acestora.
ArtiViStory Collective
Este o comunitate de artiști, curatori, cercetători și alți profesioniști din domenii interdisciplinare care lucrează împreună și se exprimă prin benzi desenate și artă secvențială, dar și prin alte forme de artă contemporană sau discursuri angajate social. Practica colectivului se bazează pe convingerea că arta este întotdeauna conectată la situații, contexte și procese reale și ar trebui să fie implicată direct în societate, fie prin reflectarea asupra aspectelor obișnuite ale vieții de zi cu zi, fie prin stârnirea de reacții, conversații sau discursuri pe diferite teme specifice, fie prin implicarea în proiecte și procese care acționează pentru bunăstarea comunităților noastre. Despre proiectele ArtiViStory puteți citi mai mult aici: www.artivistory.com.
Un proiect inițiat, coordonat și editat de
Maria Rădan-Papasima
Co-fondatoare a start-up-ului de cercetare socială Antropedia, visează la o lume în care tot mai multe organizații – publice și private – vor avea propria echipă de antropoloage și antropologi, iar metodele și teoriile antropologiei vor (in)forma un mod de a privi lumea din ce în ce mai comun. Proiectele inițiate și derulate de Maria în ultimii ani aduc cercetările din domeniul antropologiei mai aproape de publicul larg, explorează potențialul aplicat al antropologiei și intersecțiile sale cu artele vizuale. Este inițiatoarea platformei Sfertul Academic, pe care o coordonează și o editează din anul 2020 și, din 2022, a platformei AnthroArt. Are experiență de cercetare pe probleme ce țin de inegalitate socială, sărăcie și segregare în comunitățile marginalizate, educație și abandon școlar, turism rural și patrimoniu imaterial. Și-a obținut masterul în antropologie socială la University of Oxford și doctoratul, tot în antropologie socială, la University of Kent. A ținut seminarii de antropologie la University of Kent și un curs de antropologie aplicată la Universitatea din București.
Co-finanțat de
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
