Fenomenul migrației a fost amplu documentat prin cercetări etnografice care au pus accent, în primul rând, pe mobilitate. Migranții se confruntă însă și cu perioade de imobilitate și impas, rămânând de multe ori blocați în tabere, centre de primire sau țări de tranzit spre destinația dorită. Răspunsurile pe care le suscită astfel de blocaje pot, uneori, părea surprinzătoare: pentru migranții din Pakistan care trăiesc „fără acte” în Grecia, umorul negru devine un mecanism care, la nivel discursiv, îi ajută să se poziționeaze față de episoadele violente prin care au trecut. Imobilitatea apare și în urma deciziei de a reveni acasă. În satul Curraj i Epërm din Albania, dezvoltarea turismului stimulează întoarcerea migranților, care își transformă locuințele în pensiuni.
I/mobilitate
Articol în curs de publicare, reveniți curând!
Au cercetat și au prezentat
Prezentările rezumate în acest material au fost susținute în cadrul Conferinței Asociației Europene de Antropologie Socială (EASA) de către Rachael Lindsay (Cambridge, UK), Derek Basler (Central European University) și Caterina Borelli (Università Ca’ Foscari, Italy). Conferința EASA are loc bianual și este un eveniment unic în Europa, cel mai mare de acest gen. Ediția cu numărul 18, din care fac parte aceste prezentări, a avut loc în 2024. Sub tema Doing and Undoing with Anthropology a adus împreună peste 2500 de participanți, cercetători din domeniul antropologiei și științelor sociale conexe din Europa și restul lumii.
Au documentat și au povestit
Romelia Călin
Este pasionată de spațiul post-Sovietic, prin care îi place să investigheze etnografic lumi mai puțin (re)cunoscute. Meditează uneori la efectele pozitive ale izolării. A studiat sociologie la Universitatea din București și dezvoltare internațională și antropologie socială la London School of Economics și la Universitatea din Cambridge.
A citit, a înregistrat și a editat sunetul
Au ilustrat
Adrian Buda (autor)
Locuiește și lucrează în Cluj-Napoca. A finalizat licența și un masterat cu specializare Bandă Desenată și Desen Animat la Departamentul Grafică, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca iar în prezent este doctorand al aceleiași Universități. Practica sa artistică este una interdisciplinară, el interoghează diverse medii artistice și relevanța lor conceptuală în relație cu mesajul. Este preocupat de recontextualizarea arhivei, urmărind modul în care se denaturează treptat amintirile și își pierd ideea de intimitate. De asemenea, are și o practică participativă și jurnalistică, în care lucrează activ cu persoane din mediul rural, având un interes pentru toată partea ritualistică, mistică, care încă se păstrează în aceste locuri. De asemenea, face parte din asociația Artivistory Collective, unde are o practică documentară și de mediere culturala prin intermediul benzii desenate și al desenului documentar, unde se folosește de simboluri și metafore vizuale pentru apropia publicul larg de subiecte dificile și greu de înțeles.
Alice Andreea Iliescu (coordonatoare)
Este conferențiar universitar, doctor în cadrul Departamentului Grafică și al programului de Masterat Banda Desenată și Desen Animat al Facultății de Arte Plastice a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, România (UAD). Din 2009 activează și predă în domenii precum tehnici mixte, artă secvențială, benzi desenate, animație, gravură și tehnici de imprimare. Din 2019 este co-fondator al Asociației ArtiViStory, director artistic și coordonator cercetare artistică a Colectivului ArtiViStory, un grup de artiști implicați într-o mișcare de cercetare vizuală prin benzi desenate urbane și animație, care urmărește, documentează și analizează procesele de inovare socială care implica tineri și au ca scop sporirea stării de bine a acestora.
ArtiViStory Collective
Este o comunitate de artiști, curatori, cercetători și alți profesioniști din domenii interdisciplinare care lucrează împreună și se exprimă prin benzi desenate și artă secvențială, dar și prin alte forme de artă contemporană sau discursuri angajate social. Practica colectivului se bazează pe convingerea că arta este întotdeauna conectată la situații, contexte și procese reale și ar trebui să fie implicată direct în societate, fie prin reflectarea asupra aspectelor obișnuite ale vieții de zi cu zi, fie prin stârnirea de reacții, conversații sau discursuri pe diferite teme specifice, fie prin implicarea în proiecte și procese care acționează pentru bunăstarea comunităților noastre. Despre proiectele ArtiViStory puteți citi mai mult aici: www.artivistory.com.
Un proiect inițiat, coordonat și editat de
Maria Rădan-Papasima
Co-fondatoare a start-up-ului de cercetare socială Antropedia, visează la o lume în care tot mai multe organizații – publice și private – vor avea propria echipă de antropoloage și antropologi, iar metodele și teoriile antropologiei vor (in)forma un mod de a privi lumea din ce în ce mai comun. Proiectele inițiate și derulate de Maria în ultimii ani aduc cercetările din domeniul antropologiei mai aproape de publicul larg, explorează potențialul aplicat al antropologiei și intersecțiile sale cu artele vizuale. Este inițiatoarea platformei Sfertul Academic, pe care o coordonează și o editează din anul 2020 și, din 2022, a platformei AnthroArt. Are experiență de cercetare pe probleme ce țin de inegalitate socială, sărăcie și segregare în comunitățile marginalizate, educație și abandon școlar, turism rural și patrimoniu imaterial. Și-a obținut masterul în antropologie socială la University of Oxford și doctoratul, tot în antropologie socială, la University of Kent. A ținut seminarii de antropologie la University of Kent și un curs de antropologie aplicată la Universitatea din București.
Co-finanțat de
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
